Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan AURESCU:
Domnule ministru, dragă Nicu,
Bine ai venit la București încă o dată, din nou în calitate de Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova. Mulțumesc foarte mult pentru prezență. Sunt extrem de bucuros să vă întâmpin mai ales că astăzi începem și Reuniunea anuală a Diplomației Române, care are drept temă centrală: „acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României”. Pe durata acestui eveniment avem 3 zile pline de dezbateri cu activități de marcă, iată domnul ministru Popescu. De asemenea, mâine, domnul ministru grec al afacerilor externe, Secretarul General al OSCE. De asemenea, comisarul european și Vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie, ministrul indian al afacerilor externe, ministrul australian al comerțului, turismului și investițiilor și ministrul italian al afacerilor externe printr-un mesaj înregistrat. Vă invit, așadar, să urmăriți online sesiunile noastre de lucru. Deschiderea va avea loc, după cum este știut, la ora 13:00.
Domnule ministru Popescu, dragă Nicu, ne aflăm într-un moment extrem de important al relației noastre bilaterale, un moment extrem de favorabil. Mă bucur că, așa cum de obicei facem noi în relația bilaterală, prima vizită este la București, așa cum și vizita mea din 23 iulie a fost prima vizită externă pe care a primit-o Republica Moldova după alegerile istorice din 11 iulie. Această vizită reprezintă o reconfirmare, dacă mai era nevoie, a relației speciale, privilegiate, de parteneriat strategic dintre țările noastre, o ocazie pentru consolidarea suplimentară a dialogului bilateral, cu rolul de a încuraja cooperarea pe toate palierele pentru avansarea proiectelor noastre comune de interes strategic. Domnul Popescu a avut, de asemenea, onoarea și responsabilitatea de a fi ministru de externe și în anul 2019, tot într-o perioadă de dialog bilateral foarte substanțială și extrem de intensă, materializată, inclusiv, prin semnarea unei foi de parcurs privind domeniile de cooperare prioritară România - Republica Moldova. O inițiativă binevenită, un inventar cuprinzător de proiecte de cooperare, chiar dacă ulterior evoluțiile din Republica Moldova nu au permis punerea în aplicare a acelui document. Astăzi, printre multe alte obiective, am discutat despre modificarea, actualizarea, aducerea la zi a acestui document strategic și, cu siguranță, în viitorul nu foarte îndepărtat vom reuși să-l adoptăm în forma sa actualizată.
Am aniversat de curând, la 27 august, 30 de ani de relații diplomatice. În 1991, România a fost primul stat din lume care a recunoscut independența Republicii Moldova. Relațiile noastre au un caracter special, sunt consolidate de comunitatea de limbă, istorie, cultură, de parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Iar recentele contacte bilaterale la toate nivelurile cu autoritățile din Republica Moldova, mă refer aici la: vizita Președintelui României pe 27 august la Chișinău, la vizita Președintelui Parlamentului Republicii Moldova la București la 1 septembrie, discuțiile dintre cei doi prim-miniștri la 9 august, vizita pe care am făcut-o pe 23 iulie, toate aceste discuții de substanță au condus la o imagine de ansamblu a domeniilor, obiectivelor și proiectelor noastre prioritare. Iar astăzi am continuat să adâncim acest dialog, mai ales cu obiectivul de a pregăti viitoarea ședință comună de Guvern, adică să stabilim o serie de repere pentru acțiunea noastră viitoare, pentru a sprijini avansul proiectelor bilaterale care ne interesează în mod deosebit, cu accent pe infrastructură, energie, construirea și reabilitarea de poduri, sprijinirea eforturilor de reformă ale Guvernului de la Chișinău și modernizării instituțiilor pe model european. Am identificat împreună opțiuni pe aproape toate aceste domenii.
Mesajul nostru, al României, de susținere pentru reformarea profundă, pentru modernizarea Republicii Moldova, este ferm. Avem un obiectiv strategic bilateral comun care este parcursul european ireversibil al Republicii Moldova. În discuția noastră, am reiterat în mod concret, pragmatic, pe fiecare proiect de cooperare, angajamentul nostru de a sprijini aceste proiecte care vin în susținerea Republicii Moldova, a cetățenilor săi, cu rezultate solide, sustenabile, în foarte multe domenii, pe baza priorităților de guvernare ale noului executiv de la Chișinău, din care faceți parte.
E adevărat că provocările sunt foarte multe, e adevărat că sunt probleme complexe la care trebuie să faceți față, probleme cu efect cumulat, dar am încredere că reformele vor avansa într-un ritm susținut, cu o guvernare eficientă, oferind un impuls procesului de reformă democratică profundă pentru consolidarea statului de drept, accelerarea și eficientizarea luptei anticorupție pe care o așteaptă cetățenii Republicii Moldova, pentru ca, până la urmă, a nu fi irosită șansa transformării Republicii Moldova într-o veritabilă democrație pe model european. Iar România are responsabilitatea de a vă sprijini pentru gestionarea cât mai eficientă a acestor așteptări. Am susținut permanent, sincer și dedicat parcursul european, dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova și vom continua în acest sens.
Nu mai vreau să amintesc aici sprijinul pe care l-am acordat pe perioada pandemiei cu donațiile de vaccinuri, așa cum a promis Președintele României în decembrie, anul trecut, la Chișinău, donațiile de motorină pentru agricultori și așa mai departe. Recent, vineri, am reușit să trimitem și o donație de 100,000 de teste rapide antigen, pentru a putea fi utilizate de către autoritățile Republicii Moldova în combaterea pandemiei.
Mă bucur, de asemenea, că am putut să facem o nouă donație de 300,000 de euro, prin European Endowment for Democracy, pentru susținerea societății civile și presei independente din Republica Moldova, în continuarea contribuției similare de 250,000 de euro din anul trecut.
În calitate de Ministru al Afacerilor Externe, am pledat în repetate rânduri la nivelul Uniunii Europene pentru susținerea fermă a demersurilor autorităților de la Chișinău pentru reformare, consolidarea statului, instituțiilor. Pentru că, așa cum am spus-o, chiar imediat după alegeri, pe 12 iulie, la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, este o șansă care nu poate fi ratată, pentru că Republica Moldova trebuie să beneficieze de susținerea Uniunii, pentru a deveni un model și un exemplu concret al puterii transformatoare al Uniunii Europene în această regiune.
Și am convenit, împreună cu colegul meu, o serie de acțiuni, pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor, proiectele bilaterale prioritare. Încercăm să identificăm și noi proiecte de sprijin, așa cum am discutat astăzi, pe baza necesităților concrete și priorităților Guvernului de la Chișinău. Am discutat, astfel, concret despre proiectele strategice de interconectare atât cele de gaz, cât și cele de electricitate, construcția și reabilitarea podurilor de peste Prut, multiplicarea proiectelor de asistență în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova. Am vorbit despre noul proiect de acord privind asistența nerambursabilă, care va înlocui acordul din 2010, privind grantul de 100 de milioane de euro, care, din păcate, a ieșit din vigoare în martie, deși noi am depus eforturi, de la București, pentru ca el să fie păstrat. Nu-i nimic, în orice fel de criză există și o oportunitate. Vom face un acord și mai bun, și mai cuprinzător, cu mai multe domenii și care să fie și mai eficient. Să nu uităm că acest acord a permis proiecte de impact la nivelul societății din Republica Moldova. Mă refer aici doar la renovarea celor peste 1000 de grădinițe, instituții școlare sau asigurarea de contribuții pentru gazoduct.
Am discutat despre calendarul pentru actualizarea foii de parcurs. De asemenea, vom mobiliza instituțiile din România, ca să între în contact deja, dacă nu au făcut-o, cu instituțiile omoloage de la Chișinău, pentru armonizarea priorităților. Sper ca noul document, noua foaie de parcurs, să fie foarte utilă pentru avansarea unor domenii concrete, care sunt utile și pentru agenda europeană a Republicii Moldova: interconectare și infrastructură, comunicare și societate informațională. Am vorbit despre cum să avansăm proiectul roaming-ului între cele două țări și multe alte aspecte.
Aș mai sublinia doar că, în momentul de față, România, după cum este știut, este principalul partener, primul partener comercial al Republicii Moldova. Respectiv, am vorbit astăzi cum să facem ca investițiile românești din Republica Moldova să crească. După cum spuneam, este o deosebită onoare pentru mine, personal, pentru diplomația română, participarea domnului ministru Popescu la Reuniunea Anuală a Diplomației Române. Dânsul va vorbi în cadrul unei sesiuni care se intitulează: „Reziliența în vremea pandemiei, întărirea cooperării cu partenerii”. Și, având în vedere expertiza extrem de consolidată nu doar ca diplomat, ci și ca analist și cercetător de anvergură europeană, sunt convins că vom avea dezbateri extrem de esențiale asupra conceptului de reziliență. Vă mulțumesc încă o dată, domnule ministru, dragă Nicu, ai cuvântul!
Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu POPESCU:
Vă mulțumesc mult!
Domnule ministru, dragă Bogdan,
Doamnelor și domnilor,
Sunt foarte bucuros să revin în România, într-un moment crucial pentru evoluția relațiilor noastre bilaterale, dar și într-un moment crucial pentru Republica Moldova și pentru viitorul acesteia. Vizita are loc doar la câteva zile de la aniversarea a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova și stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Republica Moldova. După cum a menționat și domnul ministru, România fiind primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova.
Avem o legătură extrem de trainică între statele noastre, o comunitatea de limbă, cultură și istorie, dar este la fel de important să construim și o comunitate de proiecte concrete care ne leagă, infrastructură comună și activități care vizează ancorarea Republicii Moldova în spațiul european, în Uniunea Europeană și în această comunitate istorică, care determină relația dintre două state. Deci, aceasta este miza și obiectivul vizitei mele la București, este prima mea vizită în afara Republicii Moldova în cadrul acestui mandat. Astăzi, mi-a făcut o deosebită plăcere să discutăm subiectele evocate de Bogdan, de domnul ministru, pe care le-am structurat, tradițional, pe două paliere. Unul ține de relațiile bilaterale și al doilea ține de eforturile de a apropia și integra Republica Moldova în Uniunea Europeană.
În plan bilateral, voi începe cu o constatare: România este principalul partener comercial al Moldovei. Este principalul partener investițional după numărul de firme cu capital mixt – 1.600 și ceva de companii cu capital mixt românesc în Republica Moldova. Este un lucru foarte important pentru modernizarea și europenizarea Republicii Moldova, dar ne dorim mai mult. Și aici, înainte de a discuta planuri de viitor, vreau să am și un mesaj foarte ferm colegilor, prietenilor noștri din România, și mai ales pentru mediul de afaceri. Guvernul actual de la Chișinău are un mandat ferm de a reforma Republica Moldova.
Noi avem determinarea și intenția clară de a combate corupția, de a fortifica instituțiile statului, de a crea un mediu de afaceri mai bun, mai propice, pentru ca investitorii din România, din Uniunea Europeană, să poată investi, să se poată simți ca la ei acasă, în Uniunea Europeană, căci miza și mandatul Guvernului nostru este de crearea unor instituții europene la Chișinău și în restul Republicii Moldova. Ne dorim foarte mult să reveniți și să reinvestiți în Republica Moldova și să majorați acele investiții pe care deja le-ați inițiat sau lansat.
Evident, am discutat și dinamizarea dialogului politic, care în ultimii doi ani a avut de suferit. Am discutat pregătirea unei ședințe comune a Guvernelor Republicii Moldova și României. Această ședință este iminentă, în pofida evoluțiilor politice, pentru că parteneriatul nostru este unul strategic. Avem un consens național și în Republica Moldova, și în România, față de valoarea și importanța parteneriatului nostru și, în viitorul apropiat, vom avea această ședință comună în care vom anunța multe noi proiecte de cooperare. Am discutat și am convenit să avansăm destul de rapid pe pregătirea și semnarea unui nou acord de asistență nerambursabilă pentru Republica Moldova, care va îndeplini funcțiile Acordului de 100 de milioane, semnat în 2010.
Am convenit să avansăm și în implementarea altor proiecte ambițioase în domenii precum dezvoltarea social-economică, comercială, infrastructură, sănătate, mediu și alte domenii de interes comun. Și aici voi menționa doar câteva dintre ele. Ținem neapărat ca politica externă și relațiile noastre bilaterale să aducă beneficii concrete pentru cetățenii Republicii Moldova, pentru cetățenii României și, în acest sens, avem o listă foarte lungă de proiecte pe care vrem să le implementăm pentru a obține, livra și oferi aceste beneficii. Printre ele, pot menționa și interconectarea sistemelor electroenergetice pe linia Isaccea-Vulcănești-Chișinău.
Este un proiect de importanță strategică pentru Republica Moldova, care va reprezenta un pas important în direcția integrării Republicii Moldova în piața europeană unică de energie electrică și, evident, va consolida securitatea energetică a Republicii Moldova.
Am discutat despre avansarea pe cât de rapid posibil construcția podului rutier între localitățile Ungheni (MD) - Ungheni (RO). Este un proiect de importanță prioritară pentru Republica Moldova. Acest pod ne va permite să scurtăm calea de acces dintre Chișinău și alte localități ale Republicii Moldova spre România, spre Iași, spre Autostrada Unirii și, eventual, spre rețeaua de autostrăzi care se construiește în România și care ne va conecta cu rețeaua de autostrăzi din Uniunea Europeană.
Am discutat și necesitatea implementării cât mai rapide a Acordului privind reglementarea construirii unor apeducte din România în Republica Moldova, pentru a alimenta cu apă de bună calitate localitățile din zona Prutului de pe partea stângă, din Republica Moldova. Și aici avem proiecte concrete, din nou, cu România. Dar am discutat și necesitatea de a decide care sunt următoarele noi proiecte de infrastructură și vrem în viitorul apropiat să decidem ce alte noi poduri com construi între statele noastre.
Pe lângă aceste proiecte foarte concrete care urmează să aducă beneficii directe cetățenilor noștri, am discutat și tot ce ține integrare Republicii Moldova în spațiul european, cooperarea cu Uniunea Europeană. România este un actor foarte important care ne ajută nu doar în plan bilateral, ci și prin vocea și ponderea acesteia la Bruxelles și în alte capitale europene. Adevărul este că Republica Moldova beneficiază de o deschidere maximă, de sprijin maxim, o dorință de a fi ajutați atât la Bruxelles, cât și în alte capitale ale Uniunii Europene și, aici, aportul și sprijinul României îl resimțim în fiecare zi, inclusiv în discuțiile concrete pe care le avem cu instituțiile europene.
Aici, aș vrea să menționez și să mulțumesc atât Uniunii Europene, cât și României ca stat membru al Uniunii Europene, pentru disponibilitate Uniunii Europene de a oferi Republicii Moldova până la 600 de milioane de euro în granturi, împrumuturi și investiții în următorii trei ani, în cadrul unui planul de recuperare economică, oferit exclusiv Republicii Moldova, inclusiv în contextul eforturilor comune și solidare între Moldova și Uniunea Europeană de a depăși efectele economice ale pandemiei de COVID-19. Deci, știu că și dumneavoastră sunteți implicat în acest proiect de elaborare al planului național de redresare economică, avem și noi un plan de acest gen. Uniunea Europeană ne sprijină și pe noi în acest sens. Aici, cred că trebuie să reiterăm faptul că Uniunea Europeană, statele membre ale Uniunii Europene, România, și-au demonstrat solidaritatea cu cetățenii Republicii Moldova și urmează să rămână solidari nu doar în planul gestionării pandemiei, ci și în depășirea efectelor economice al acestui flagel care s-a abătut peste noi toți.
Am discutat și despre pregătirile noastre pentru Summit-ul Parteneriatului Estic din decembrie, anul curent. Lucrăm asupra unei declarații prin care vom încerca să dinamizăm și fortificăm legăturile dintre Uniunea Europeană și statele parteneriatului estic. L-am informat pe domnul ministru despre faptul că Republica Moldova și alte state ale Parteneriatului Estic au finalizat negocierile privind eliminarea prețurilor la roaming dintre Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia și Belarus. Speranța Republicii Moldova este că în viitorul foarte apropiat vom putea ajunge la un acord similar cu întreaga Uniune Europeană, dar, în același timp, convingerea noastră este că în plan bilateral, cu România, putem avansa mult mai rapid pentru a elimina prețurile la roaming. Ar fi un beneficiu anual concret pentru sute de mii de cetățeni ai ambelor state. Pentru noi, este foarte important să avansăm în direcția acestor realizări foarte concrete.
Nu în ultimul rând, aș vrea să închei prin a mulțumi României, poporului român, domnului ministru, domnului președinte, domnului prim-ministru, pentru eforturile constante de a fi alături de cetățenii Republicii Moldova la bine și la rău. Acest ultim an și jumătate a demonstrat solidaritatea României cu Republica Moldova, inclusiv în pandemic, prin donații de echipament medical, vaccinuri. Avem statistici foarte impresionante, dar acum țin neapărat să menționez una, în cazul Republicii Moldova, fiecare al doilea vaccin administrat a fost oferit de către România. Vreau să subliniez acest lucru pentru a arăta amploarea parteneriatului nostru, faptul că ați fost și sunteți alături de cetățenii Republicii Moldova în momente grele, în momente bune. Țin să vă mulțumesc pentru acest lucru.
Este, din nou, o onoare pentru mine de a participa la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, pentru că știu că țările noastre cooperează foarte bine, inclusiv în ambasadele noastre pe care le avem în state terțe. Avem o cooperarea foarte bună, foarte des, ambasadorii României sunt niște avocați nu doar ai României, ci și Republicii Moldova, în capitalele în care își exercită activitatea. Vă mulțumesc pentru tot acest sprijin, deschidere, solidaritate și co-participare la edificare unui stat funcțional european în Republica Moldova.
Sesiunea de întrebări:
Laura ȘTEFĂNESCU, Televiziunea Română:
Bună ziua, Laura Ștefănescu, Televiziunea Română, o întrebare pentru domnul ministru Bogdan Aurescu. Domnule ministru, care dintre principalele acțiuni de pe agenda de politică externă a României sunt afectate direct de criza politică internă? Mai concret, vreau să mă refer la cum gestionați dumneavoastră în plan internațional efectele crizei politice interne, având în vedere și scrisoarea trimisă de consilierul premierului partenerilor strategici, Statelor Unite, Israelului și Comisiei Europene? Mulțumesc!
Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan AURESCU:
Vă mulțumesc și eu pentru întrebare, chiar dacă nu are nicio legătură cu discuția noastră de astăzi. Pot să vă spun în acest moment că nicio acțiune de politică externă a României nu este afectă în niciun fel de ceea ce se întâmplă pe scena politică internă în România. Este vorba de acțiuni care se circumscriu exercițiului democratic firesc în orice stat și, ca dovadă, iată, faptul că în aceste zile avem foarte multe acțiuni de politică externă, avem invitați de marcă astăzi și mâine, la București. Vom discuta împreună cu acești invitați despre consolidarea rezilienței statului și instituțiilor. Cred că faptul că instituțiile statului, diplomația, ambasadele noastre, Ministerul Afacerilor Externe, în general, reușesc să își îndeplinească atribuțiile într-un mod foarte eficient chiar și în situații de criză politică internă, arată că suntem pe calea cea bună atunci când vorbim despre consolidarea rezilienței, adică exact tema care reprezintă astăzi Reuniunea Anuală a Diplomației Române. Faptul că zilele trecute am reușit o operațiune extrem de complicată și anume aceea de a finaliza evacuarea din Afganistan a 156 de cetățeni afgani care sunt de interes pentru România, sub protecția României. Cetățeni afgani ai noștri, adică foști colaboratori ai trupelor române, care au participat la teatrul de operațiuni din Afganistan, studenți, magistrați, profesori, activiști în domeniul drepturilor omului, polițiști, dintre care 53 de copii și adolescenți, este o dovadă a faptului că diplomația română funcționează, împreună cu alte instituții ale statului român, participante la celula de criză. Mă bucur de acest succes al diplomației române care se adaugă repatrierii a 49 de cetățeni români, inclusiv cu dublă cetățenie româno-moldoveană, și, de asemenea, a 7 cetățeni ai unor state aliate. Este, iarăși, un exemplu de reziliență a diplomației, a instituțiilor, care fac față foarte bine unor situații de criză, în orice circumstanță.
Radio România, Carmen GAVRILĂ:
Bună ziua, Carmen Gavrilă, Radio România, o întrebare pentru domnul ministru Aurescu. Noul acord de asistență nerambursabilă aproximativ cam când va fi gata și dacă are la bază aceeași sumă, ca data trecută, de 100 de milioane de euro sau intenționați să ridicați plafonul?
Iar întrebarea pentru domnul Popescu: Cât și dacă veți folosi din fondurile europene alocate Republicii Moldova pentru redresare, bani pentru a finanța partea moldovenească din diverse proiecte cu România, bilaterale? De exemplu, de interconectare de toate tipurile. Mulțumesc!
Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan AURESCU:
În ceea ce privește noul acord de asistență nerambursabilă acordată Republicii Moldova de către România, suntem într-o fază finală de redactare a textului acestui proiect. Așa cum am discutat deja în timpul vizitei la Chișinău din 23 iulie, cu doamna Președintă Maia Sandu, cu doamna Gavrilița chiar înainte să fie desemnată ca prim-ministră, acest acord va integra și protocoalele adiționale care au fost deja încheiate. Până în prezent, au fost deja încheiate și au intrat în vigoare 5 protocoale adiționale. De asemenea, vom integra și conținutul protocolului adițional 6, care nu a mai putut să fie finalizat din motivele pe care le-am explicat deja public, în așa fel, încât să putem pe de o parte să extindem domeniile de aplicabilitate a acordului și, în același timp, să-l facem mai eficient. Deci, vom lucra și la mecanismul de implementare în așa fel încât aplicarea acestui acord să fie mai rapidă, sustenabilă și vizibilă în același timp, pentru a asigura impact mai bun pentru aceste proiecte pe care le vom finanța în republica Moldova. În egală măsură vom încerca să finalizăm cât mai rapid acest acord, așa încât cel târziu la ședința comună de Guverne să putem să-l semnăm. Pe urmă, sigur, el va trebui să fie aprobat, să intre în vigoare, dar sperăm ca acest parcurs să se deruleze cât mai rapid. În ceea ce privește suma pe care o vom aloca noului acord, nu am ajuns încă la o decizie finală, dar examinăm posibilitatea de a crește această sumă cel puțin până la nivelul de 100 de milioane de euro, care era inițial prevăzută. Până în prezent, fiind cheltuiți în jur de 32 de milioane de euro, deci sunt disponibili aproape 68 de milioane de euro. Fără a face aici un angajament formal definitiv, sper să putem să suplimentăm această sumă.
Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu POPESCU:
Și din perspectiva noastră, Uniunea Europeană sprijină interconectarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, or, în condițiile noastre geografice, orice interconectare cu Uniunea Europeană înseamnă interconectare cu România. În acest sens, în majoritatea proiectelor de interconectare a Republicii Moldova cu România: electricitate, gaz, drumuri, căi ferate, de cele mai multe ori, există și o componentă europeană: finanțări directe din partea Uniunii Europene, din partea Comisiei Europene sau alte instituții de finanțare, bunăoară Banca Europeană de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Uneori și alte state membre sunt gata să sprijine anumite proiecte de modernizare a infrastructurii comune. Ca să invoc un singur exemplu, Franța s-a oferit să sprijine modernizarea căii ferate dintre Chișinău - Ungheni, care ar permite un acces mai rapid dintre Chișinău și Iași. Deci, în acest sens, în majoritatea acestor proiecte, există o dimensiune și un sprijin european, inclusiv un sprijin financiar european, dar și tot ce face România în Republica Moldova, pentru a ancora mai ferm țara noastră în spațiul european este un interes nu doar al României, ci și al întregii Uniuni Europene și, aici, noi vedem cum toate aceste proiecte inițiate, discutate de comun acord, de regulă au sprijin politic, diplomatic, strategic și financiar din partea altor structuri europene.
Radio România, Carmen GAVRILĂ:
Un scurt follow-up. Toată imaginea aceasta se potrivește foarte bine și cu Inițiativa celor Trei Mări. Cum intenționați să vă plasați și în cadrul inițiativei la un moment dat?
Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu POPESCU:
Republica Moldova nu a făcut parte din etapele inițiale de lansare ale acestei inițiative. Din perspectiva noastră, noi suntem interesați să participăm la această inițiativă, la proiectele de infrastructură. În același timp, ținând cont de geografia pe care o avem și de faptul că singurul nostru vecin la Vest, din Uniunea Europeană este România, la modul practic, orice proiect care fortifică, dezvoltă și modernizează infrastructura comună dintre România și Republica Moldova ne conectează, eventual, și la acele proiecte de infrastructură și din cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Noi, ca stat, suntem interesați să participăm la aceste proiecte și urmează să discutăm în detalii cum o putem face cu inițiatorii acesteia.
Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan AURESCU:
Da, dacă îmi permiteți voi răspunde și eu la această întrebare. Inițiativei celor Trei Mări a fost creată în așa fel încât să permită participarea în calitate de stat membru doar statelor din Uniunea Europeană. În același timp, așa cum vă amintiți, pentru că am contribuit la crearea designului, diverselor instrumente ale inițiativei, mai ales prin SUmmit-ul de la București din 2018, există posibilitatea ca la proiectele dezvoltate în cadrul Inițiativei celor Trei Mări să participe și state care nu sunt formal membre ale acesteia, chiar și state care nu sunt în acest moment membre ale Uniunii Europene. Asta înseamnă că, împreună cu 1-2 state din Inițiativă, se pot imagina proiecte care să includă și state din afara acesteia, deci și Republica Moldova poate să aibă această posibilitate, ceea ce deschide calea unei finanțări prin, spre exemplu, fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, care este în etapele sale inițiale de funcționare, dar care, cu siguranță, va dobândi o tot mai mare greutate în plan regional.
Antena 3, Alina ANGHEL:
Bună ziua, Alina Anghel de la Antena 3, o întrebare pentru domnul ministru Aurescu vă rog frumos, mai degrabă o completare la cele spuse de dumneavoastră mai devreme. Ați menționat evacuarea celor 156 de cetățeni afgani de interes pentru România și repatrierea celor 49 de cetățeni români, aș vrea să știu dacă în acest moment România continuă operațiunile de evacuare din Afganistan sau s-au încheiat.
Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan AURESCU:
Mulțumesc frumos! Ceea ce pot să vă spun este că celula de criză interinstituțională pe care am activat-o pe 13 august nu mai planifică în acest moment acțiuni de anvergura celor pe care le-am realizat, de exemplu, în acest weekend. Pentru că în acest weekend am reușit să extragem pe cale terestră, pe frontiera afgano-pakistaneză, majoritatea acestor 156 de cetățeni afgani, 5 în cursul zilei de vineri, alți 60 în cursul zilei de sâmbătă, 80 în cursul zilei de duminică. Continuăm însă activitatea celulei de criză încă o perioadă pentru eventualitatea în care vor mai fi solicitări punctuale, individuale, care se încadrează în parametrii cetățenilor afgani din categoriile pe care le-am amintit și, sigur, în măsura în care ei trec cu bine de validările de securitate, care sunt absolut necesare. Mulțumesc!
