A A A
Prestaţia RM la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)

Curtea Europeană a Dreputilor Omului (CEDO) nu constituie un organ statutar al CoE, dar este percepută drept instituţie jurisdicţională a CoE, fiind un mecanism de control al respectării drepturilor omului în statele membre ale CoE, instituit în baza Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului. Nu există nici un stat membru CoE care să nu fi ratificat şi Convenţia respectivă.

CEDO examinează cererile individuale şi ale statelor în care sunt semnalate violări ale drepturilor civile şi politice stabilite în Convenţie. Din anul 1998 cetăţenii statelor membre pot aplica direct la CEDO în cazul în care se consideră că li s-a lezat vreun drept consfinţit în Convenţie.

Unicitatea CEDO constă în două elemente: examinarea cererilor individuale contra statelor şi emiterea hotărârilor obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele vizate. Intrarea în vigoare a Protocolului 14 la Convenţia europeană a drepturilor omului, a lansat un amplu proces de reformă a activităţii şi structurii CEDO.

Toate cererile cetăţenilor sunt examinate de către judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului. Fiecare state membru al Consiliului Europei are câte un judecător. Aceştia din urmă sunt aleşi de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la propunerea autorităţilor naţionale. Mandatul judecătorilor la CEDO variază de la 6 la 9 ani, acesta fiind decis prin tragere la sorţi. Actualmente judecător din partea Republicii Moldova la CEDO este dl Valeriu GRIŢCO, ales la data de 2 octombrie 2012 în cadrul sesiunii de toamnă a APCE pentru un mandat de 9 ani.

De asemenea, RM are un Reprezentant al Guvernului în procedurile din faţa CEDO – Agentul Guvernamental, al cărui activitate este reglementată prin legea omonimă. Agentul Guvernamental reprezintă statul atât în faza prejudiciară şi cea judiciară la Curte, dar este şi principalul coordonator al măsurilor naţionale în vederea organizării executării hotărârilor CEDO şi prevenirii altor încălcări similare. Această funcţie din data de 19 decembrie 2012 este exercitată de către dl Lilian Apostol.

Totodată, Comitetul de Miniştri (prin intermediul MAEIE) este organul politic care urmăreşte executarea hotărârilor definitive ale CEDO de către statele vizate (în baza art. 46 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale). În cadrul acestui exerciţiu, CM poate adopta rezoluţii interimare – care solicită statului să întreprindă anumite măsuri pentru a înlătura deficienţele constatate de CEDO, şi rezoluţii finale – prin care constată executarea unei hotărâri CEDO. În cazul în care nu se ajunge la consens în cadrul CM cu privire la executarea unei anumite hotărâri a CEDO, aceasta poate fi transmisă, cu votul majorităţii de 2/3, CEDO pentru interpretare şi tranşare a chestiunii vizând executarea.

Din cele 7,406 cereri moldoveneşti înregistrate între 1998 şi 2011, până la 31 decembrie 2011, CEDO a finalizat examinarea a doar 42%. La 1 ianuarie 2012, Republica Moldova se afla printre primele opt ţări cu cel mai mare număr de cereri pendinte la CEDO, în baza cărora Guvernul Republicii Moldova a achitat peste EUR 12.8 mil.

La începutul anului 2014 Republica Moldova a fost exclusă din top zece a țărilor cu cele mai multe cereri la Curtea de la Strasbourg, după o perioadă îndelungată de timp în care țara noastră s-a aflat printre fruntașii acestei categorii. În anul 2013 numărul hotărârilor în care au fost constatate încălcări a scăzut semnificativ. Dacă în 2011 a fost constatată violarea Convenției Europene a drepturilor omului în 29 de hotărâri, atunci în 2013 numărul acestora a fost de doar 18. Se înregistrează o tendinţă îmbucurătoare, mai cu seamă ţinând cont că majoritatea încălcărilor constatate în anul 2013 vizau preponderant condițiile de detenție în penitenciarele din ţară, consecinţe ale evenimentelor din aprilie 2009. În 2013 au fost examinate peste 3200 de cazuri și au fost pronunțare 19 hotărâri în care au fost constatate 18 încălcări. Astfel, rata de condamnare a Republicii Moldova este de doar 0,6%, în timp ce media la CEDO este de 3,9%. Potrivit datelor statistice, în anul 2013 a crescut considerabil numărul cererilor declarate inadmisibile, de la 550 de cereri în 2011, până la 3143 de cereri în 2013. Totodată, se atestă o scădere a numărului de cereri rămase neexaminate de către CEDO. Dacă la începutul anului 2012 pe rol la Curtea Europeană erau 4261 de cereri, în 2013 - 3256 de cereri, iar la 1 ianuarie 2014 numărul acestora a scăzut până la 1414 cereri. Tendințele pozitive se datorează, în mare parte deciziilor adoptate la nivel național, precum adoptarea legii privind remediul efectiv intern, dar şi graţie delegării la solicitarea Instanţei de la Strasbourg, pentru un al 3-lea mandate, a trei juriști secunzi, care procesează cererile neîntemeiate/inadmisibile. Activitatea acestor juriști este înalt apreciată de Grefa Curții.

Pentru detalii suplimentare, accesaţi: www.justice.gov.md

Agenda

There are no items yet.

Subscribe to Agenda