Tratatul a fost deschis pentru semnare în 1968 şi a intrat în vigoare la 5 martie 1970. În anul 1995, în cadrul celei de-a 5-a Conferinţe de evaluare a NPT, termenul de validitate al Tratatului a fost prelungit pentru o perioadă indefinită de timp. Republica Moldova a ratificat NPT la 14 aprilie 1994.

Tratatul cu privire la interzicerea totală a Testelor Nucleare (CTBT) a fost ratificat de către Republica Moldova la 16 noiembrie 2006 şi a intrat în vigoare la 15.02.2007.

Odată cu semnarea CTBT, Republica Moldova a devenit stat membru al Organizaţiei pentru Interzicerea totală a testelor nucleare, care a fost instituită în conformitate cu prevederile art. II al CTBT. Activitatea CTBTO constă în contribuirea la atingerea obiectivelor Tratatului CTBT prin asigurarea implementării acestuia.

Avînd în vedere cîmpul vast de activitate al CTBTO şi necesitatea asigurării operaţionalităţii Organizaţiei în cazul intrării în vigoare a CTBT, în noiembrie 1996 a fost instituită Comisia Preparatorie a CTBTO. Activitatea Comisiei Preparatorii constă în stabilirea unui regim eficient de verificare la nivel global pentru monitorizarea respectării prevederilor CTBT.

Codul de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice (HCOC), cunoscut anterior sub denumirea de “Codul Internaţional de conduită privind neproliferarea rachetelor balistice” (ICOC), a fost adoptat la conferinţa internaţională din 25-26 noiembrie 2002 de la Haga. În prezent la HCOC au subscris 130 de state, inclusiv Republica Moldova. Acest Cod reprezintă un supliment la Regimul internaţional de control al rachetelor balistice şi este deschis pentru aderare oricărui stat.

BTWC a intrat în vigoare în 1975, fiind primul tratat multilateral de dezarmare pentru interzicerea efectivă a dezvoltării, producţiei, achiziţiei, transferului, păstrării, depozitării şi utilizării armelor biologice şi toxice. Acest Tratat constituie un element cheie al eforturilor comunităţii internaţionale în contracararea armelor de distrugere în masă.

Republica Moldova a aderat la BWC la 5 noiembrie 2004, care a intrat în vigoare pentru ţara noastră la 28 ianuarie 2005.

Republica Moldova a ratificat Convenţia privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi utilizării armelor chimice şi distrugerii acestora la 19 iulie 1995 prin Hotărîrea Parlamentului nr. 537-XIII din 19 iulie 1995, instrumentul de ratificare fiind depozitat la 8 iulie 1996 la Secretariatul General al ONU. Pentru Republica Moldova, Convenţia a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997.

În anul 1997 a fost creată Organizaţia pentru interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi utilizării armelor chimice precum şi distrugerii acestora (OPCW). În calitate de parte a CWC, Republica Moldova a devenit şi membru al OPCW.

Iniţiativa în cauză a fost lansată în mai 2003 la Cracovia, Polonia, de către Preşedintele SUA, George W. Bush. Republica Moldova a sprijinit de la bun început această iniţiativă, scopul căreia constă în combaterea proliferării armelor de distrugere în masă. În esenţă, statele PSI s-au angajat să întreprindă acţiuni eficiente de interzicere a transferului de arme de distru­gere în masă de la/către ţările sau actorii nesta­tali implicaţi în scheme de proliferare, să efectueze schimb de informaţii privind acti­vităţile suspecte, precum şi să întreprindă acţiuni spe­cifice de impunere a interdicţiilor.

Aderarea Republicii Moldova la IAEA a fost consfinţită prin actul ratificării statutului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică la 14 august 1997. Republica Moldova a ratificat Acordul cu IAEA privind aplicarea garanţiilor în raport cu Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare, iar la data de 14 decembrie 2011 a semnat şi Protocolul Adiţional la acest Acord. De asemenea, merită a fi menţionat faptul că Republica Moldova a aderat la majoritatea Convenţiilor IAEA, obiectivul cărora este de a spori capacităţile naţionale de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă. Totodată, la data de 16 mai 2006 a fost aprobată legea nr. 111 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi radiologice, prin care a fost instituită Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice.

Cooperarea RM în cadrul IAEA contribuie la pregătirea specialiştilor ţării noastre în domeniile de competenţă ale Agenţiei, precum şi sporirea capacităţilor de detectare şi combatere a traficului ilicit de materiale nucleare şi radiologice. De asistenţei tehnică acordată de IAEA au beneficiat sunt instituţiile publice centrale şi locale care activează în domeniul radioprotecţiei, securităţii surselor radiologice, monitorizării poluării mediului cu radionuclizi, monitorizării digurilor, reacţionării eficiente în caz de situaţii excepţionale, transferului şi implementării tehnologiilor nucleare în sfera medicinii, ecologiei etc.

Republica Moldova este membră la Centrul de excelenţă UE (CoE) pentru Europa de Sud-est, Ucraina şi Caucaz – structură, responsabilă de implementarea procesului guvernării CBRN (materiale chimice, biologice, radiologice şi nucleare). Iniţiativa UE CoE are în calitate de parteneri: Institutul inter-regional ONU de cercetări în domeniul justiţiei şi infracţionalităţii (UNICRI), Centrul Comun de Cercetări (JRC) – unitatea de profil a Comisiei Europene (CE), Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (IAEA), EUROPOL, Organizaţia pentru interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi utilizării armelor chimice precum şi distrugerea acestora (OPCW).

Comisia Europeană a alocat resurse financiare în valoare de 100 mln. de Euro pentru UE CoE. Aceste fonduri vor fi alocate pentru realizarea de proiecte în domeniul controlului exportului, combaterii traficului ilicit CBRN, bio-securităţii, reducerii impactului asupra sănătăţii publice, managementului deşeurilor chimice, cooperării ştiinţifice ş.a. De menţionat că activitatea Echipelor Naţionale şi a CoE, de implementare a proiectului sus-menţionat va fi asistată şi monitorizată de către Secretariatul Regional cu sediul la Tbilisi.