ICE

Scurt istoric ICE

Iniţiativa Central Europeană (ICE) este cel mai vechi şi cel mai mare forum interguvernamental pentru cooperarea regională în Europa, cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (Rezoluţia 66/111, la 09.12.2011).

Originea se trage de la crearea Quadrangularei la Budapesta la 11 noiembrie 1989, statele fondatoare fiind Austria, Ungaria, Italia şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Cu această ocazie, miniștrii de externe ai celor patru membri fondatori au adoptat o declarație comună în care afirmă disponibilitatea guvernelor lor de a consolida relațiile de bună vecinătate şi de a dezvolta cooperarea între ţările respective.

În 1990, Cehoslovacia a fost admisă şi Iniţiativa a fost redenumită Pentagonala, în 1991, cu admiterea Poloniei, a devenit Hexagonala.

O serie de ţări noi au fost admise în 1992, moment în care s-a decis redenumirea organizației în Iniţiativa Central Europeană. Extinderea inițiativei a continuat în 1993, 1996, iar din 2000 până în 2006, cu admiterea ultimei ţări, Muntenegru, numărul de state membre a crescut la optsprezece. În anul 2018, Austria şi-a anunţat intenţia de a renunța la statutul de stat membru al ICE.

Obiectivul principal al ICE este de a consolida cooperarea dintre statele din Europa Centrală, Est şi Sud-Est, totodată concentrându-se pe pregătirea lor pentru o viitoare aderare la Uniunea Europeană.

Iniţiativa funcţionează într-un mod flexibil şi presupune o serie de formate de interacţiune pentru a promova cooperarea interguvernamentală, interparlamentară şi pe dimensiunea de afaceri.

Cooperarea Republicii Moldova în cadrul ICE

Republica Moldova a devenit membru ICE la 8 noiembrie 1996, la Summit-ul de la Graz al Şefilor de Guvern ai ţărilor membre ale acestei organizaţii.

În 2008, Moldova a deţinut Preşedinţia ICE (PiE), pentru prima dată de la dobândirea statutului de membru al Iniţiativei. Pe perioada PiE, Moldova a acționat pentru consolidarea cooperării dintre statele membre şi non-membre UE, în vederea facilitării transferului de expertiză şi acordarea de asistenţă punctuală în domenii relevante pentru relaţia cu UE. În acest sens, a susţinut valorificarea oportunităţilor oferite de ICE, transpuse în proiecte concrete. A încurajat promovarea valorilor democratice şi a standardelor europene ca un mecanism ferm de dezvoltare pentru întreaga regiune.

În 2021 Republica Moldova a marcat 25 de ani de la aderarea la Inițiativa Central Europeană. În această perioadă, în calitate de stat membru, Moldova a beneficiat de multiple proiecte de asistență tehnică în domenii inovatoare precum: transport, conectivitate, energie verde, infrastructură, susținerea IMM-urilor, capacitare instituțională și altele.

În 2023 Republica Moldova a deținut cel de-al doilea mandat de Președinție în cadrul ICE, în timpul căruia a promovat patru obiective strategice:

  • integrarea europeană; 
  • sprijinirea Ucrainei și depășirea consecințelor războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei;
  • reabilitarea post-pandemie;
  • realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. 

Totodată, Președinția Republicii Moldova a contribuit activ la facilitarea cooperării pe filiera parlamentară, sprijinirea redresării economice, promovarea interacțiunii în domeniile sănătății, conectivității, cooperării științifice și agendei pentru tineret. 

Misiune şi Obiective

ICE este un forum interguvernamental care promovează cooperarea politică, economică, culturală şi ştiinţifică între statele sale membre. Misiunea sa de bază este: Cooperarea regională pentru Integrare Europeană.

În acest context, obiectivul de cooperare politică este de a oferi ţărilor şi instituțiilor acestora o platformă flexibilă şi pragmatică de cooperare regională, totodată concentrându-se pe pregătirea lor pentru o viitoare aderare la Uniunea Europeană (UE).

În acest sens, o atenție specială este acordată consolidării capacităţii statelor ICE non-membre UE, care, datorită locaţiei geografice avantajoase, beneficiază de transferul de know-how şi schimbul de experienţă între acele ţări care sunt membre ale UE şi cele care nu sunt. ICE este activ implicată în susţinerea unor proiecte în diverse domenii de cooperare, inclusiv prin mobilizarea de resurse financiare care oferă posibilităţi mai mari pentru studierea, finanţarea şi executarea proiectelor naţionale şi internaţionale.

Obiectivele ICE

  • consolidarea cooperării dintre statele membre şi nemembre UE;
  • întărirea relaţiilor de bună vecinătate;
  • intensificarea cooperării multilaterale economice, cu accent pe cooperarea transfrontalieră şi inter-regională, modernizarea infrastructurii în transporturi, comunicaţii şi energie, promovarea comerţului şi investiţilor;
  • promovarea cooperării în domeniile protecţiei mediului, turismului şi agriculturii;
  • promovarea proiectelor culturale în vederea consolidării contactelor interumane, a cunoaşterii specificului cultural al fiecărui stat membru;
  • dezvoltarea societăţii civile.
Domeniile de cooperare
  • Climă, mediu şi energie durabilă;
  • Dezvoltarea antreprenorială, inclusiv în domeniul turismului;
  • Cooperarea în domeniul ştiinţei şi educaţiei;
  • Buna guvernare;
  • Societatea informaţională şi mass-media;
  • Cooperarea interculturală, inclusiv minorităţile;
  • Transport multimodal;
  • Ştiinţă şi tehnologie;
  • Agricultură durabilă;
  • Cooperare interregională şi transfrontalieră.
Structurile principale de lucru

Dimensiunea interguvernamentală asigură orientarea politică şi economică şi este responsabilă de directivele organizatorice şi financiare ale Iniţiativei, fiind formată din următoarele organisme:

  • Reuniunea Şefilor de Guvern (Summit-ul ICE): adoptă hotărâri privind orientările politice şi economice de cooperare în cadrul ICE, adoptă planuri multianuale de acţiuni, decide crearea şi dizolvarea structurilor de lucru, obţinerea/pierderea statutului de membru;
  • Reuniunea Miniştrilor Afacerilor Externe (Reuniunea MAE): decide asupra problemelor politice ale regiunii, domeniile şi formele de cooperare, structurile de lucru, chestiunile de buget şi personal, numirea Secretarului General şi Secretarilor Generali Adjuncţi ai Secretarului Executiv;
  • Reuniunile Comitetului Coordonatorilor Naţionali (CNC) – principalul organism responsabil de managementul cooperării organizaţiei şi de coordonarea elaborării programelor şi selectării proiectelor regionale; pregăteşte documentele care urmează a fi supuse aprobării miniştrilor afacerilor externe sau în cadrul Summit-urilor Şefilor de Guvern.
  • Reuniunile miniştrilor de resort pentru domenii specifice;
  • Reţele de puncte de contact, grupuri de implementare a proiectelor şi grupuri de lucru ad-hoc;
  • Secretariatul Executiv: coordonează activitatea Organizaţiei, oferă asistenţă şi este responsabil pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor UE.

Cooperarea interparlamentară se realizează prin întâlniri ale reprezentanţilor Parlamentelor Statelor Membre ICE (Adunarea Parlamentară, Comitetele Parlamentare, Comitetele de profil).

Reprezentanţii comunităţilor de afaceri se întâlnesc în cadrul dimensiunii de afaceri.

Coordonarea principală a activităţilor este asigurată de Preşedinţia-în-exerciţiu, deţinută de un stat membru prin rotaţie, pe o durată de un an.

Secretariatul ICE

Sediul Secretariatului Executiv al ICE se află în orașul Trieste (Italia) şi este condus de un Secretar General. Actualul Secretar General este Franco Dal Mas, care și-a început mandatul în anul 2025.

La sediul BERD din Londra funcţionează un Secretariat pentru proiectele ICE, care oferă asistenţă în pregătirea dosarelor de finanţare a proiectelor. Secretariatul pentru proiecte este instituțional legat de Secretariatul Executiv de la Trieste şi are ca sarcini principale promovarea proiectelor de investiţii.

Suportul financiar pentru funcționarea Secretariatului şi al Oficiului pentru Fondul de ICE de la BERD este furnizat de Italia.

Statele membre

În prezent, statele membre ale ICE sunt: 9 state membre ale UE – Bulgaria, Cehia, Croația, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria – şi 8 state nemembre ale UE – Albania, Belarus*, Bosnia şi Herţegovina, R. Macedonia, R. Moldova, Muntenegru, Serbia, Ucraina.

*Notă: În anul 2022 statele membre ale ICE au decis suspendarea Republicii Belarus de la exercitarea drepturilor sale de reprezentare în cadrul organizației, ca urmare a acțiunilor țării în sprijinul agresiunii împotriva Ucrainei.

Programul de schimb de know-how (Know-how Exchange Programme KEP)

Lansat în 2004, programul are ca scop sprijinirea transferului de know-how de la statele ICE membre UE către statele non-UE membre ICE. Un accent deosebit se pune pe domeniile în care instituțiile din ţările donatoare de know-how ale ICE au o experienţă îndelungată şi statele beneficiare au mare nevoie de asistenţă.

Oportunităţi de finanţare

Programul este deschis organismelor din sectorul public şi privat, organizaţii internaţionale şi non-guvernamentale care operează în interes public.

Mai multe informații despre proiectele ICE:

https://www.cei.int/sites/default/files/publications/downloads/24563%20-%20Brochure%20of%20CEI%20Funds%20lay02.pdf