Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Invitatul nostru de astăzi este Excelența Sa dl Nicu Popescu, viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe și integrării europene. Bine ați venit în studioul postului public de televiziune domnule ministru!
Nicu Popescu, ministru: Bună seara! Îmi face o deosebită plăcere să ne regăsim în acest sfârșit de an la televiziunea publică.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Pentru început aș dori să vă întreb ce realizare a serviciului diplomatic, a politicii externe a Republicii Moldova o considerați drept cea mai mare performanță a anului 2021?
Nicu Popescu, ministru: Știți bine că suntem la guvernare de…
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: …mai puțin de jumătate de an.
Nicu Popescu, ministru: Exact. Și în acest sens ar fi corect să fac o retrospectivă a mandatului pentru care lucrez. Am avut mai multe lucruri și aș putea eventual să le grupez în jurul a trei cuvinte: dezizolare, dezvoltare și dialog. Pe partea de izolare știm că în ultimii ani Republica Moldova a fost destul de izolată în plan extern. Mașinăria politicii externe era în pană. Foștii lideri ai Republicii Moldova nu erau acceptați de o bună parte din statele și capitalele partenere cheie ale noastre și am reușit în aceste luni să deblocăm aceste contacte.
Eu în aceste patru luni și ceva am reușit să am întrevederi cu 24 de omologi, 24 de miniștri de externe în persoană, dintre care 14 miniștri de externe din Uniunea Europeană. Este o rată de contacte prin care am putut promova interesul țării care în istoria țării noastre și a politicii noastre externe s-a întâlnit mai rar.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Nu mai zicem și de întâlnirile multilaterale care au fost și cu OSCE-ul, și cu Consiliul Miniștrilor și așa mai departe.
Nicu Popescu, ministru: Exact. Pe partea de dezvoltare cu toate aceste contacte externe pe care le-am lansat încercăm să mobilizăm asistență, sprijin, investiții pentru dezvoltarea Republicii Moldova, pentru proiecte concrete și eu țin foarte mult la faptul că politica externă trebuie să aducă beneficii concrete cetățenilor. Politica externă nu trebuie să se rezume doar la o serie de întrevederi.
Aceasta trebuie să rezulte în lucruri concrete pentru cetățeni: drumuri, spitale, investiții, salarii mai bune și deci, toată politica externă este în mare parte ghidată de acest imperativ de a aduce rezultate concrete. Și a treia sintagmă cu care operăm este sintagma de dialog. Deci, eu cred că noi putem și trebuie să continuăm atât dezizolarea, cât și dezvoltarea Republicii Moldova prin dialog cu toți partenerii externi care contează pentru țara noastră. Evident, avem o relație excelentă cu statele membre ale Uniunii Europene, dar este important să avem un dialog deschis, sincer, ferm pe alocuri, dar, totuși, dialog și cu toți alți parteneri ai țării noastre.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Eu zic să începem cu cel mai complicat, în opinia mea cel puțin, parteneriat, și mă refer anume la Federația Rusă. Deci, între statele noastre sunt probleme care dăinuie foarte, foarte mulți ani la rând. Mă refer în primul rând la conflictul transnistrean, la prezența ilegală a trupelor, armatei și a depozitelor cu muniții care sunt o mare provocare și un mare risc, la relațiile comerciale care periodic sunt blocate unilateral, la situația cetățenilor noștri din această țară. În acest nou mandat al dumneavoastră de ministru de externe ați avut o întrevedere cu omologul dumneavoastră, Serghei Lavrov. Ce ați reușit până la urmă la acest moment să obțineți, să modificați și ce va urma în relațiile bilaterale, ori în acest an expiră termenul tratatului bilateral de cooperare?
Nicu Popescu, ministru: Relația cu Federația Rusă, într-adevăr, are mai multe nivele pe care există momente și situații în care cooperăm, dar există evident subiecte în care pozițiile noastre sunt destul de diferite. Evident este, în primul rând, vorba și de procesul de reglementare transnistreană, prezența ilegală a trupelor ruse, insistența noastră pe retragerea acestor trupe, pe distrugerea munițiilor. Deci, sunt subiecte care nu au fost rezolvate timp de treizeci de ani…
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: …și fapt care mi s-a părut la conferința de presă că nu i-a prea plăcut domnului Lavrov când ați sonorizat acest mesaj.
Nicu Popescu, ministru: Interesul nostru este să vorbim foarte ferm, dar deschis despre care sunt obiectivele noastre de politică externă, pentru că nu poți avea o relație lucrativă, dacă nu vorbești deschis de diferențe. Și în acest sens, da, am spus foarte ferm la Moscova că Republica Moldova insistă pe retragerea trupelor ruse care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. În același timp, metoda prin care vrem să progresăm spre atingerea acestui obiectiv este metoda dialogului, al persuasiunii, pentru că acesta este rolul serviciilor diplomatice.
Republica Moldova ca țară, cred eu, poate să obțină anumite progrese pe anumite dosare prin dialog, persuasiune, insistență pe interesul național, dar din nou, prin menținerea unor canale de dialog deschis, pentru că existența acestor canale ne permite să vociferăm și să promovăm viziunea noastră. Referitor la rezultatele concrete, acuma știți în politica externă ciclul de acțiuni și rezultate diferă de la un parteneriat la altul. Cu Federația Rusă am convenit să avem un calendar de consultări politice și pe linia ministerului de externe. Urmează să organizăm în luna martie probabil comisia interguvernamentală pentru cooperare economică în care vom discuta inclusiv mai în detalii situația cu deblocarea comerțului și exporturilor noastre pe piața Federației Ruse.
Deci, sunt mai multe subiecte care vor fi discutate iată în acest format al comisiei interguvernamentale. Știți bine că sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova lucrează, trăiesc în Federația Rusă. Ei au interese. Știți bine că există 90 mii sau 100 de mii de cetățeni care lucrează în Republica Moldova în sectorul agricol și bunăstarea lor depinde inclusiv de capacitatea noastră de a continua sau a extinde exporturile noastre, în special agricole pe piața Federației Ruse.
Deci, trebuie să ne ghidăm inclusiv de interesele acestor cetățeni. Aș vrea să mai menționez aici că Federația Rusă își exprimă disponibilitatea de a ne mișca în direcția distrugerii armamentelor stocate la Cobasna. Pe acest subiect Federația Rusă spune că ei tot sunt cointeresați să avem anumite progrese spre distrugerea acestor muniții, pentru că, și acest lucru l-am spus și eu deschis la Moscova și îl spun în alte capitale. Absolut nimeni nu are nici un interes ca pe teritoriul Republicii Moldova să aibă loc o explozie așa cum a avut loc în portul Beirut acum un an și jumătate, pentru că acest lucru ar putea să ne coste pe toți vieți omenești, distrugeri. Ar fi o catastrofă și absolut nimeni, nici Federația Rusă, nici Ucraina, nici Republica Moldova, nici Uniunea Europeană, absolut nimeni nu este cointeresat de o astfel de catastrofă pe teritoriul Republicii Moldova și prin prisma acestui fapt avem un dialog cu Federația Rusă prin care sperăm să putem face anumite progrese spre distrugerea acestor muniții.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Dacă ne referim la problema transnistreană, prin acest tratat bilateral de cooperare, Federația Rusă și-a asumat angajamentul și a declarat că recunoaște suveranitatea și independența, integritatea Republicii Moldova, că s-a angajat să asiste țara noastră în reglementarea conflictului transnistrean. În realitate, de multe ori vedem absolut altceva. Să zicem chiar ultimul eveniment, prezența ambasadorului Rusiei la așa numita „inaugurare” a liderului de la Tiraspol și asta în pofida faptului că Chișinăul oficial a declarat și a făcut apel chiar către partenerii externi să nu recunoască aceste alegeri. Iată cum vedeți dumneavoastră mersul mai departe, deci pașii următori în reglementarea conflictului transnistrean? Poate este cazul de schimbat optica acestui proces, care ar fi miza pe partenerii externi?
Nicu Popescu, ministru: Într-adevăr, acest gest de participare al ambasadorului rus la așa numita „inaugurare” ilegală de la Tiraspol a fost un gest neprietenesc. El se înscrie într-o serie de poziționări ale Federației Ruse care nu ne convin nouă ca țară, nu este în spiritul tratatului pe care l-ați menționat dumneavoastră. Nu este în spiritul faptului că Federația Rusă regulat reiterează sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova practic în orice întrevedere.
Prezența ambasadorului rus la astfel de acțiuni nu este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru. A avut loc și în 2011 și în 2016. Deci, aici vorbim de o serie de acțiuni de acest gen care nu sunt prietenești. În același timp, pe linia ministerului de externe, noi și înaintea așa numitelor alegeri și după, am spus foarte clar și răspicat că astfel de acțiuni nu se înscriu în parametrii unei relații pozitive. Dar asta este situația la zi.
Toți știm care este abordarea și modul cum vede statul și Federația Rusă procesul de reglementare transnistreană. Deci, aici din nou aceste gesturi se înscriu într-o politică pe termen mai lung. Noi sperăm treptat să putem schimba această optică, dar din nou, metoda de a schimba această optică și această abordare este metoda dialogului. Aș vrea să atenționez colegii, concetățenii noștri să citim știrile din regiune, să vedem că în foarte multe țări din jurul Republicii Moldova optica se schimbă, dar într-o direcție foarte, foarte negativă. Astăzi asistăm la tensiuni militare dintre Federația Rusă și Ucraina.
Asistăm la o concentrare a trupelor Federației Ruse la frontiera cu Ucraina…
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Domnule ministru, chiar despre asta am vrut să vă întreb, fiindcă dacă sincer eu, dar cred că nu sunt nici pe departe singura, manifest o foarte mare îngrijorare privind ceea ce se întâmplă în regiune și nu este vorba doar de concentrarea trupelor, ci de escaladarea evenimentelor. Mă refer la ultimatumul Federației Ruse, mă refer la poziția SUA, UE și NATO în această problemă. Deja se vorbește despre un potențial război nuclear. Noi ca țară ce trebuie să facem, cum ne poziționăm? Deci, noi încercăm să stăm pitic și să le dăm voie să-și regleze conturile puterile mari sau noi încercăm să evaluăm riscurile și impactul pe care această situație îl are asupra noastră sau noi încercăm în anticipat să discutăm cu partenerii noștri în caz de ceva…ce ar fi acel ceva, cum ar putea să ne susțină?
Nicu Popescu, ministru: Deci, noi facem toate aceste lucruri, dar din nou tendințele din regiune sunt foarte negative, crizele escaladează foarte rapid, ați văzut ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni și luni între Belarus și Uniunea Europeană, criza migrațională, noi valuri de sancțiuni impuse Belarusului, criza militară și concentrarea trupelor ruse lângă frontiera cu Ucraina. Acum un an, în Caucazul de Sud a avut loc un război în jurul regiunii Nagorno-Karabah și Azerbaidjanul a recăpătat acele teritorii care îi aparțin conform legislației internaționale, din nou prin metoda forței și prin metode armate.
Noi știm cu toții bine, ca absolut în societatea noastră, există un consens larg că Republica Moldova, totuși, ar fi bine să nu se înscrie în acest șir de crize și noi facem un efort deosebit și foarte susținut împreună cu colegii din guvern cu doamna președinte, cu doamna prim-ministru, să menținem Moldova în afara acestui șir și lanț de crize active.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Credeți că este posibil, fiindcă se discută deja despre noi linii de divizare și despre o potențială reconsolidare a unui fost Imperiu Sovietic?
Nicu Popescu, ministru: Eu văd în regiunea noastră prezența mai multor riscuri, dar eu nu văd un potențial și o capacitate de reconsolidare a unor entități statale, care au murit pe bună dreptate pentru că erau disfuncționale și n-aveau absolut nici un viitor, pentru că nu erau funcționale, nici în plan economic, nici în plan politic, nici în plan etnic, nici în plan geopolitic. Aici riscuri nu văd, dar evident ceea ce trebuie noi să facem - să continuăm consolidarea statului nostru, să continuăm fortificarea parteneriatelor noastre externe în toate domeniile.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Atunci când nu a existat siguranță în unii parteneri, Republica Moldova și-a căutat în altă parte și unul dintre aceștia sunt Statele Unite, ați reușit să aveți o întrevedere cu șeful Departamentului de Stat - Antony Blinken, în vizită în Moldova a fost Jim Kulikowski - coordonatorul asistenței pentru Europa și Eurasia, Departamentul de Stat, ați declarat deja că ne-a oferit un sprijin mare, care sunt prioritățile acestei colaborări în aceste condiții și cum ar fi structurat viitorul ajutor, mai mult pe proiecte sociale și economice sau mai mult pe consolidarea securității sub diverse aspecte?
Nicu Popescu, ministru: Am avut o discuție foarte bună cu Antony Blinken, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai OSCE, am avut o discuție foarte bună, care a început prin faptul că Statele Unite și-au exprimat sprijinul deplin pentru actuala guvernare, ne-au întrebat cu ce ne putem ajuta. Noi formal cu Statele Unite avem o relație care trebuie numită dialog strategic, dar în cadrul acestui așa numit dialog strategic nu se întâmplă suficient de multe contacte pe cât ne-am dori și un lucru pe care l-am discutat este crearea a trei grupuri de lucru împreună cu Statele Unite pe trei domenii.
Unul ar fi, crearea unui grup de lucru pe subiecte politice, un al doilea grup de lucru ar urma să lucreze pe cooperarea economică și securitatea energetică a Republicii Moldova și al treilea grup de lucru ar fi concentrat pe probleme de justiție și lupta cu corupția. Pe partea economică interesul nostru este să atragem investiții americane, știți bine că Statele Unite prin corporația „Provocările Mileniului” a finanțat anumite proiecte, inclusiv un drum în Republica Moldova, dar acest tip de proiecte au fost sistate și înghețate pentru Republica Moldova din cauza corupției foarte înalte din țara noastră și interesul nostru este să combatem corupția, să reducem corupția, astfel încât, noi să putem redeveni un partener credibil, inclusiv pentru Statele Unite, dar nu numai, astfel încât, noi să putem atrage noi proiecte pentru drumuri, pentru spitale, pentru grădinițe, pentru școli, pentru dezvoltarea capacității noastre de export în agricultură, pentru irigații, pentru stocare, pentru frigidere agricole mari.
Deci, în sensul acesta interesul nostru este să avansăm cu Statele Unite, inclusiv în direcția rezolvării acestor probleme.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Și acum, despre partenerul principal în opinia mea – Uniunea Europeană, fiindcă avem și un acord de asociere și este cel mai mare donator pentru țara noastră, deci s-a reușit, așa cum ați menționat și dumneavoastră, deblocarea, dezghețarea dialogului politic, deblocarea finanțării, știm de cele 600 de milioane de euro pentru redresarea economică după pandemie.
Recent la Bruxelles, ați semnat pentru securitatea energetică și ajutorarea păturilor vulnerabile un alt acord, deci mai există și alte cu Banca Europeană, deci vin mai mulți bani în Republica Moldova din partea acestor parteneri. Recent, a avut loc și summit-ul Parteneriatului Estic după o pauză mai lungă, de aproape patru ani, care se pare că cel puțin din spusele Bruxelles-ului - ne propune o agendă foarte, foarte ambițioasă.
Pe de altă parte, a fost creat și acest Trio asociat, deci, Georgia, Ucraina și Moldova, care au acordurile asociate, în tot acest context, mai este Moldova mulțumită, satisfăcută să activeze sau să-și construiască relațiile mai departe în cadrul Parteneriatului Estic sau Trio este deja un nou format de abordare și ce va fi mai departe?
Nicu Popescu, ministru: Obiectivul nostru, ca țară este să ne integrăm în Uniunea Europeană, indiferent de ce vor sau nu vor alte state și în sensul acesta noi vedem Parteneriatul Estic, Acordul de Asociere, inclusiv Zona de Liber schimb ca fiind un set de instrumente foarte utile care ne permit să ne apropiem de Uniunea Europeană prin armonizarea legislației, mobilizarea fondurilor de asistență, îmbunătățirea mediului de afaceri, lucru care ne-ar permite cu timpul să ne poziționăm într-un potențial stat candidat la aderare, acesta este interesul nostru și noi avansăm spre realizarea acestui obiectiv pe mai multe paliere, ca în orice alt domeniu de politici.
Noi putem realiza anumite lucruri în cadrul Parteneriatului Estic cu toate cele șase state din Parteneriatul Estic, inclusiv Moldova, pentru că sunt proiecte de transport, de infrastructură, de liberalizarea roaming-ului, unde practic toate statele sunt mai mult sau mai puțin de acord, uneori viteza mai diferă, dar în fond sunt lucruri pe care le putem realiza cu toții. Există acest Trio de state asociate, care în virtutea faptului că noi suntem semnatarii unor Acorduri de Asociere, noi avem o relație cu Uniunea Europeană mai profundă, mai intensă, contacte mai frecvente, interese comune.
Și pentru noi ne este convenabil să vorbim la Bruxelles, dar și în capitalele membre, împreună cu Kievul și Tbilisi pe anumite subiecte acolo unde suntem noi în acord, pe promovarea acestor subiecte, pentru că...
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Aceasta fiindcă aceste țări au aceleași obiective și speră că umăr la umăr vor rezolva mai ușor problemele sau fiindcă Uniunea Europeană, dar și Statele Unite în politicile sale externe, deci preferă, să zicem așa să lucreze cu țările la pachet?
Nicu Popescu, ministru: Depinde, și, și, dar evident este mai ușor să convingi Uniunea Europeană să adapteze, să schimbe sau să accelereze anumite lucruri, dacă Uniunea Europeană aude același mesaj de la mai mulți parteneri, ca și în viața personală, știți cum, , dacă un om îți dă un sfat, ții cont de el, de acest sfat, dacă auzi același sfat din patru direcții, din direcția a patru-cinci prieteni, colegi sau rude deja iai acest sfat mult mai serios, cam aceasta este și funcția acestui Trio, noi când spunem același lucru în capitalele Uniunii Europene, capacitatea noastră de persuasiune este mai mare.
Dar din nou, eu am tins să subliniez faptul că noi, totuși, avem un grad de integrare de facto cu Uniunea Europeană, mai înalt decât toate celelalte state ale Parteneriatului Estic. Limba noastră, limba română este limba oficială a Uniunii Europene, toată legislația Uniunii Europene este, deja scrisă în limba noastră, deci pentru noi transpunerea acestei legislații este mai ușoară. Relația noastră absolut specială și comunitatea de limbă, cultură, istorie cu România ne creează această, știți placă tectonică, prin care noi suntem atașați de spațiul european.
Faptul că cetățenii Republicii Moldova după atâtea dezamăgiri, după atâtea promisiuni neîndeplinite de guvernări, continuă să insiste pe dorința lor de a conecta Republica Moldova de Uniunea Europeană și a ne reintegra, din nou demonstrează o dorință a societății noastre de a fi conectați și integrați în Europa, mult mai sustenabilă decât în alte state partenere, care au avut o abordare față de Europa mai puțin susținută...
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Dar chiar și situația pe interior să zicem din Georgia, faptul că Saakashvili stă în închisoare sau criticile dure aduse acum la adresa președintelui Zelenski, tot nu este în favoarea acestor țări, cred eu.
Nicu Popescu, ministru: Deci, interesul nostru este să avansăm și eu cred că noi avem șanse, inclusiv, pentru că geografia noastră, cultura noastră, limba noastră ne face deja europeni și speranța noastră este că putem instituționaliza acest lucru. Și aici, noi avem foarte multe lucruri pe care le realizăm cu Uniunea Europeană și statele membre, adițional la lucrurile pe care le facem la proiectele, care le realizăm în Parteneriatul Estic sau în acest format de Trio. Deci, noi vrem și putem și vom obține mai mult decât acest Trio.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Domnule ministru, relațiile cu vecinii noștri la fel după mine în această jumătate de an cel puțin au fost impulsionate, în același timp mă întreb dacă Moldova a îmbunătățit relațiile cu Ucraina, dacă suntem membri a aceluiași Trio asociat și ne dorim să ajungem, să atingem același scop, de ce oare atât de greu merge soluționarea a mai multor probleme care sunt, mă refer și la riscurile de pe Nistru, mă refer și la patrimoniu moldovenesc pe teritoriul Ucrainei și la situația moldovenilor care locuiesc în Ucraina și la păstrarea limbii și tradițiilor și nu în ultimul rând chiar și la contrabanda de produse ucrainene prin segmentul regiunii Transnistrene, de ce nu putem avansa aici?
Nicu Popescu, ministru: Deci, pentru că ați menționat și vecinii și România, dacă îmi permiteți am să încep cu România și voi explica un pic și starea și situația în care ne aflăm în relațiile cu Ucraina. Cu România avem o relație excelentă, foarte dinamică, o deschidere enormă la București de a ne sprijini.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: A fost semnată o foaie de parcurs reînnoită.
Nicu Popescu, ministru: Exact, am semnat această foaie de parcurs, care prin zeci de proiecte, zeci de acțiuni concrete va conecta Republica Moldova mai mult de spațiul european și România în următorii ani. Deci, metoda noastră de integrare în Uniunea Europeană, cu și prin România este metoda acțiunilor concrete. Nouăzeci de ani în urmă, în perioada interbelică, Prutul era traversat de 25 de poduri, astăzi avem 9.
Speranța noastră, noi avem un proiect concret, să mai construim un pod între localitățile Ungheni-Ungheni, să renovăm podul de la Giurgiulești, dar cu partea română am convenit în următoarele luni, să mai convenim asupra locației a încă trei noi poduri. Avem, discutăm, proiecte de apeduct, proiecte de dialog cultural, festivaluri comune...
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Dacă ați putea să continuați pe domeniul ăsta de infrastructură fiindcă mă interesează și magistralele astea europene care vor trece prin România și calea ferată europeană, ce perspective avem în acest domeniu.
Nicu Popescu, ministru: Deci, ideea podului de la Ungheni-Ungheni este scurtarea drumului dintre Chișinău și Iași, fluidizarea traficului de la Chișinău și Iași, și evident, conectarea la autostrada care va conecta Moldova din partea cealaltă a Prutului de Uniunea Europeana și această autostradă va fi construită până la frontiera cu Republica Moldova. Deci, vom avea acces direct de la Chișinău, prin Ungheni, în rețeaua de autostrăzi din România și Uniunea Europeană.
Aici deja depinde și de capacitatea de construcție a autostrăzilor în România, dar ideea podului Ungheni- Ungheni este conectarea Republicii Moldova la rețeaua de autostrăzi din Uniunea Europeană. Avem proiecte concrete de finanțare și modernizare a căii ferate dintre Chișinău și Ungheni, inclusiv, ne dorim construcția unei șine suplimentare astfel încât, să avem ecartament european până la Chișinău, astfel încât, în momentul în care un tren circulă, sau marfar sau de pasageri, între Chișinău și România, să nu mai stea aceste ore în șir să fie ridicat pe șine, deci, toată această incomoditate.
Vrem să aducem ecartamentul european până la Chișinău, să avem o infrastructură care ne conectează, o infrastructură inclusiv rutieră, care ne conectează la spațiul european și la România. Deja există anumite discuții foarte detaliate, evident toate aceste proiecte durează, nu se întâmplă în 6 sau 12 luni, dar deja avem angajamente ferme și finanțări mobilizate pentru aceste proiecte, astfel încât, peste câțiva ani, Republica Moldova să fie mult mai ferm ancorată din punct de vedere a infrastructurii în spațiul european împreună și alături de România.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Ceea ce va impulsiona și economia, respectiv, locuri noi de muncă și așa mai departe.
Nicu Popescu, ministru: Exact! Și din nou vreau să mai menționez că astăzi România este principalul partener comercial extern. României îi revine aproximativ 26-27% la sută din exporturile noastre, iar următoarele state care sunt principalii noștri parteneri, le revine aproximativ 8-9% la sută, deci România de departe este cel mai ... aproximativ comerțul nostru cu România...
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Și asta durează deja de ceva timp.
Nicu Popescu, ministru: Exact! Exact! Exact! Și acest lucru, inclusiv, ne-a permis să compensăm pierderile piețelor din est pentru vinuri, pentru legume, pentru fructe, ne-a permis să păstrăm și chiar să creăm locuri de muncă, în special în localitățile rurale. Deci, această relație cu România este absolut fundamentală pentru buna funcționare a statului nostru.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Și acum să revenim la Ucraina.
Nicu Popescu, ministru: Cu Ucraina noi avem pe de o parte, o agendă pozitivă pe mai multe subiecte, avem un dialog și sprijin reciproc foarte ferm și clar pe tot ce ține de integritate teritorială, Republica Moldova a participat la platforma Crimeea, Republica Moldova co-sponsorizează împreună cu Ucraina mai multe rezoluții în Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite pe problema Crimeii. Deci, noi suntem alături ...
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Și asta chiar în defavoarea unor relații mai bune cu Rusia trebuie de menționat.
Nicu Popescu, ministru: Da, deci noi cu Ucraina stăm ferm pe poziții. Avem o poziție de principiu că noi sprijinim și recunoaștem, sprijinim activ integritatea teritorială a Ucrainei, avem un dialog foarte bun pe foarte multe subiecte, vrem să transformăm acest dialog în proiecte concrete și acum un an, aproape 1 an, în ianuarie 2021, doamna președinte Maia Sandu și domnul președinte Volodimir Zelenski, au semnat un acord prin care s-au angajat să construim un nou pod între localitățile Cosăuți-Iampol, astfel încât...
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Și să monitorizeze toate procesele ..
Nicu Popescu, ministru: Exact ! Deci, în sensul ăsta noi avem o agendă cu Ucraina pozitivă care nu poate fi redusă doar la probleme, dar aceste probleme într-adevăr există, nu au fost rezolvate de 30 de ani. Există o corelație și o interdependență între mai multe din aceste probleme în care nu poți rezolva una fără a face progres pe alta și noi încercăm să vedem în ce măsură cu Ucraina putem debloca anumite subiecte care au fost nesoluționate. În același timp, trebuie să recunoaștem că Ucraina trece prin momente de politică externă și securitate, și apărare, foarte dificile.
Am vorbit de situația regională foarte tensionată din punct de vedere militar și evident, acest lucru este o prioritate absolută pentru partenerii noștri de la Kiev. Această criză geopolitică prin care trece întreaga regiune, este într-adevăr nu chiar fără precedent, dar nu este o situație standard și ea evident ne preocupă și pe noi, dar domină întreaga atenție politică a partenerilor noștri de la Kiev.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Politica externă se spune că este o concentrație a politicii interne, deci dacă reieșim din acest fapt, care sunt problemele cele mai grave pe interior care ne împiedică să obținem pe exterior mai multe rezultate?
Nicu Popescu, ministru: Deci, ne împiedică foarte multe lucruri. Știți bine că noi am făcut anumite progrese în combaterea corupției. Deja faptul că avem mai mulți politicieni necorupți care guvernează această țară este deja un progres major, o îmbunătățire majoră comparativ cu situația de acum 1 an sau cum 3, sau 4,5 ani, dar după cum vedeți foarte bine, inclusiv, reforma justiției este departe de a fi finalizată. Și în acest sens, evident, acest lucru limitează și capacitatea noastră de a merge să vorbim cu investitorii străini de pe poziții mai credibile în care i-am putea atrage, pentru că deocamdată nu avem instituții funcționale.
Noi avem oameni care nu sunt corupți, dar noi deocamdată nu avem un cadru instituțional consolidat prin care putem asigura o justiție independentă pentru investitori, de exemplu. Pe partea liberalizării economiei și reducerii riscurilor de corupție, din nou, noi avem mai multe activități, colegii mei din Guvern o să vă explice mai în detalii, dar aici din nou sunt un ciclu de acțiuni care nu au fost finalizate. Avem și o foarte mare problemă de capacitate de absorbție a finanțărilor și fondurilor europene sau de altă natură, pentru că în momentul în care un partener extern de exemplu spune „suntem gata să vă oferim o sută de milioane de euro” și acest lucru s-a întâmplat cu Acordul de o sută de milioane oferit de România acum zece ani. Ni s-a oferit un grant de o sută de milioane și Republica Moldova a utilizat doar 32 de milioane în zece ani, deci este o cifră incredibilă.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: La fel a fost și cu creditul din partea Poloniei, doar 20% la sută.
Nicu Popescu, ministru: Exact! A rămas neutilizat. De ce?! Pentru că pentru a beneficia de această sută de milioane sau 68 de milioane care n-au fost utilizați, ai nevoie de oameni, oameni care scriu proiecte, care monitorizează progresul, care scriu caiete de sarcini, care fac achiziții publice necorupte fără scheme, fără furturi, fără delapidări, și noi efectiv, ca țară, nu avem suficienți oameni care ar putea scrie suficiente proiecte, suficiente caiete de sarcini, să organizeze suficiente achiziții publice curate, astfel încât, noi să putem beneficia de toate aceste fonduri. Și aici avem o problemă destul de mare.
Nu este o problemă doar a Republicii Moldova, capacitatea de absorbție a fondurilor în întreaga Europa Centrală, ea este mai bună decât în Republica Moldova, dar oricum sunt lacune și acolo.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Dacă ați nominaliza 3 cele mai importante priorități pentru 2022, care ar fi acestea?
Nicu Popescu, ministru: Integrarea continuă prin acțiuni practice în spațiul european și Uniunea Europeană cu și alături de România, asta ar fi prioritatea numărul unu. Din nou, da vorbim, dar este important să acționăm, să realizăm aceste poduri, căi ferate, proiecte comune, asta este prioritatea absolută. Republica Moldova este singurul stat din Parteneriatul Estic care nu este într-o fază de criză activă și speranța și obiectivul, unul dintre obiectivele noastre majore este să menținem Republica Moldova înafara unor crize acute geopolitice care afectează practic toți partenerii noștri din această regiune.
Și eu țin foarte mult la adaptarea serviciului nostru diplomatic la o axare pe rezultate concrete, în special, în tot ceea ce ține de diplomația economică, dar în general, diplomația sectorială: diplomație pe parteneriate în securitatea cibernetică, cultură, tot ce ține de protecția climei unde sunt oportunități foarte mari pentru țara noastră și diplomație economică, astfel încât, diplomația să servească interesului țării noastre de dezvoltare economică, promovarea exporturilor, aducerea investitorilor străini, astfel încât, noi să avem în Republica Moldova locuri de muncă mai bine plătite, să putem exporta mai multe produse din țara noastră ca să devenim o țară mai prosperă și mai europeană.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Care ar fi mesajul dumneavoastră pentru corpul diplomatic, pentru moldovenii de pretutindeni.
Nicu Popescu, ministru: Am avut câteva luni de acțiuni bune, dar anul viitor vom avea și mai mut de lucru pentru colegii mei de la ministerul de externe, dar și pentru concetățenii noștri care se regăsesc înafara țării, pentru diasporă. Pe linia ministerului de externe vrem să continuăm tot ce am descris, dar vrem să mai adăugăm mai multe capacități de acționa și pe interacțiunea noastră cu diaspora. Vrem să fluidizăm și să facilităm interacțiunea diasporei noastre cu consulatele și ambasadele, vrem ca ambasadorii să fie mai accesibili pentru concetățenii noștri, nu toți ambasadorii sunt accesibili pentru cetățenii noștri și este cazul ca ei să aibă o capacitate de răspuns mai rapidă la solicitările concetățenilor noștri, vom trimite mai mulți oameni în consulate, astfel încât, rândurile să fie mai scurte, documentele să fie procesate mai rapid, lucrăm și pe ieftinirea serviciilor consulare și în anul viitor intenția noastră fermă este ca noi să îmbunătățim treptat experiența interacțiunii diasporei cu consulatele, iată prin aceste metode. Și evident, avem un program mare de digitalizare.
Ludmila Barbă, jurnalist TV Moldova 1: Vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu. Vă aduc felicitări d-voastră și corpului diplomatic cu ocazia sărbătorilor de Crăciun și vă urez mult succes.
